Dacă acești termeni nu înseamnă prea mult pentru tine sau sunt confuzi, fii sigur că nu ești singurul. Multe companii și chiar mari investitori încă mai întâmpină dificultăți în a face diferența dintre așa-numitele „investiții de impact”, „investiții responsabile” și aspecte legate de „mediu, societate și guvernanță” (ESG) sau “obiective de dezvoltare durabila (SDG)” . În multe cazuri acești termeni sunt folosiți interschimbabil, de obicei incorect.

Dar, înainte de a aprofunda terminologia specifică, să vorbim puțin despre istoria sustenabilității.

 

Deci, ce este sustenabilitatea?

Sustenabilitatea este un concept larg și complex. Pentru unii vorbește despre ecologie și protecția resurselor naturale. Pentru alții se referă la progresul economic susținut sau, dimpotrivă, la problemele sociale, cu accent pe dezvoltarea și sprijinul persoanelor și mediilor defavorizate. Pentru alții încă este o combinație a tuturor acestor elemente și, pe deasupra, o oportunitate pentru a crea plus valoare. Dezvoltarea durabilă este un echilibru între dezvoltarea de mediu, socială și economică, determinând companiile să se preocupe în mod egal de profit, oameni și planetă.

Totul a început (oficial) în 1983 când Organizația Națiunilor Unite a creat Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED), cu scopul de a aborda îngrijorarea tot mai mare „cu privire la deteriorarea accelerată a mediului uman și a resurselor naturale, și a consecințelor acestei deteriorări asupra economiei și dezvoltării sociale.” Rezultatele acestei comisii au fost publicate de Oxford University Press în 1987 sub titlul “Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub denumirea de Raportul Brundtland, cu referire la președintele acestui grup.

 

Preocupările cu privire la problemele de mediu și sociale existau înainte de acest raport. Totuși, părerea generala era că dezvoltarea de mediu, socială și economică reflectă concepte distincte care nu sunt conectate între ele. Până în anii 1990, a fost general acceptat faptul că gestionarea necorespunzătoare a instalațiilor industriale ar putea duce la catastrofe majore de mediu, iar organizații precum Greenpeace au folosit acest argument pentru a organiza campanii dedicate împotriva poluării.

 La sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, considerațiile de mediu și sociale au ajuns să fie deja încorporate la nivelul strategic al companiilor mari și al guvernelor țărilor.

În ianuarie 2004 secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Kofi Annan, a invitat peste 50 de directori executivi ai marilor instituții financiare să participe la o inițiativă comună cu scopul de a găsi modalități de integrare a ESG (grija pentru mediu, social, guvernanță) pe piețele de capital. Această inițiativă a însemnat codificarea practicilor de investiții responsabile în cadrul instituțiilor internaționale, sporindu-se efectiv autoritatea în guvernanța corporativă. Scrisoarea lui Annan a inspirat ulterior publicarea studiului ONU Who Cares Wins în ianuarie 2005, care a și introdus pentru prima dată termenul „ESG”.

Criza financiară mondială din 2008 a oferit un memento clar al interdependenței dintre societăți, economii și piețe financiare. Ca urmare, investițiile preocupate de sustenabilitate și impact au câștigat mai multă tracțiune. Integrarea și adoptarea ESG de către investitorii instituționali s-a accelerat cu 41% între 2014 și 2016 - iar valoarea activelor a ajuns la 8,4 trilioane de dolari, conform Alianței Globale pentru Investiții Durabile (GSIA).

 Primul indice de piață legat de ESG a fost Indexul social Domini 400 (acum MSCI KLD 400 Social Index) lansat în 1990.

Pentru a completa cererea investitorilor instituționali de raportare ESG, o serie de sisteme, organizații de standardizare și furnizori de rating de risc au ajuns să fie promovate pentru a susține un standard cât mai uniform și transparent.

În 2006, au fost lansate Principiile pentru investiții responsabile (PRI) susținute de ONU, împreuna cu 63 de companii de investiții (proprietari de active, administratori de fonduri și furnizori de servicii) cu 6,5 trilioane de dolari în active gestionate (AUM), toate semnând un angajament explicit de a încorpora temele ESG în decizia lor de investiții. Până acum numărul semnatarilor a crescut la peste 3250, iar AUM depășește 120 de miliarde de dolari. Cele șase principii pentru investiții responsabile sunt un set voluntar și aspirațional de principii de investiții care oferă o gamă de acțiuni posibile pentru încorporarea problemelor ESG în practica investițională.

În 2015, 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals - SDG) au fost stabilite de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, fiind vizate pentru realizare deplină până în 2030.  Ca un jucător mai nou în domeniul investițiilor de impact decât ESG, Obiectivele Națiunilor Unite de Dezvoltare Durabilă (- SDG) au rădăcini în origini similare în jurul oportunităților determinate de impact. Cu toate acestea, abordarea dintre cadrele ESG și SDG diferă considerabil.

Prin cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (SDG), ONU generează o cerere urgentă de acțiune a tuturor țărilor și recunoaște că stoparea sărăciei și a altor privațiuni trebuie să meargă mână în mână cu strategii care îmbunătățesc sănătatea și educația, reduc inegalitățile și stimulează creșterea economică - totul în timp ce abordăm schimbările climatice și ne preocupăm de conservarea oceanelor și pădurilor.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în 2015, oferă un „plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor”. Cele 17 ODD vizează aspecte ca sărăcia, foamea, sănătatea, educația, schimbările climatice, egalitatea de gen, apa, canalizarea, energia, mediul și justiția socială.

 

Deci ... ESG sau SDG? Investiții Responsabile sau Investiții cu Impact?

Ca în toate lucrurile din viață, depinde. Cu siguranță nu se pune problema în legătura cu care abordare este mai bună, ci doar care este mai potrivită și relevantă pentru a reflecta scopul si principiile de care se preocupa organizația dvs.

Pe scurt, conform Investopedia, fiecare termen are următorul înțeles:

ESG vs. SDG:

• ESG se referă la practicile de mediu, sociale și de guvernanță ale unei investiții, care pot avea un impact material asupra performanței acelei investiții. Integrarea factorilor ESG este utilizată pentru a îmbunătăți analiza financiară tradițională prin identificarea riscurilor și oportunităților potențiale dincolo de aspectele economice. Deși există o suprapunere a conștientizării sociale, principalul obiectiv al evaluării ESG rămâne performanța financiară.
• SDG - sunt o colecție de 17 obiective globale interconectate si asumate a fi îndeplinite pana în 2030, concepute ca un „plan pentru a realiza un viitor mai bun și mai durabil pentru toți”. SDG-urile au pus în mișcare un cadru care să implice investitorii instituționali în impregnarea practicilor de dezvoltare durabilă în cadrul portofoliilor de investiții.

Pe scurt, ESG-urile servesc ca o evaluare a riscurilor mai robustă în comparație cu investițiile tradiționale, în timp ce SDG-urile oferă un cadru comun proactiv, încurajând investitorii să fie asumați și orientați spre obiective sustenabile în deciziile lor. Astfel, SDG urmărește contribuția efectivă pozitivă pentru realizarea acestor obiective specifice și contrastează cu aplicarea ESG, care tinde să se concentreze asupra atenuării riscurilor și conformității.

Investiții responsabile vs. Investiții de impact:

• Investițiile de impact – in aceasta filozofie, rezultatele pozitive pentru societate sunt de cea mai mare importanță, cheia fiind intenția de a ajuta o companie sau o organizație să atingă obiective specifice care sunt benefice societății sau mediului, indiferent dacă pot fi realizate sau nu , dacă ar fi profitabile sau nu.
• Investiții responsabile din punct de vedere social (Socially Responsible Investments - SRI) - Investițiile responsabile din punct de vedere social merg cu un pas mai departe decât ESG prin eliminarea activă sau selectarea investițiilor în conformitate cu orientările etice specifice. Spre deosebire de analiza ESG care modelează evaluările de risc, SRI folosește factorii ESG pentru a aplica filtre negative sau pozitive asupra universului investițional, menținând în continuare accentul pe contribuția la performanța financiară pozitivă.

Pe scurt, investițiile responsabile și investițiile de impact sunt ambele abordări bazate pe misiune de a face bine și a genera rezultate pozitive prin mijloace de investiții. Investițiile cu impact tind să fie mai preocupate de rentabilitatea financiară alături de impactul social și de mediu.

Problemele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) au fost în mod tradițional o preocupare secundară pentru investitori. Dar, în ultimii ani, investitorii instituționali și fondurile de pensii au crescut prea mult pentru a se diversifica departe de riscurile sistemice, fiind astfel forțați să ia în considerare impactul social și de mediu al portofoliilor lor.

Organizațiile implicate în acest ecosistem au presat totuși companiile să depășească abordarea standard ESG - care măsoară performanța prin limitarea impactului corporativ - și să exploreze modalități de a îmbunătăți pro-activ lumea din jurul lor

SDG-urile servesc drept cadru universal pentru ca întreprinderile să comunice performanța, să stabilească ținte și acțiuni, să se angajeze active cu diverse părți interesate, inclusiv cu investitori și să obțină acces la noi oportunități de piață și să colaboreze pentru a rezolva cele mai mari provocări ale lumii.